Tuesday, October 9, 2007

L.O.V.E...



Apartine fotografei Alina Sonea si se numeste "Catre lumina"!











E ingrozitor sa te trezesti singura...Si nu neaparat pentru ca nu ar fi cineva langa tine...Sa te simti goala in interior si sa realizezi ca poate nimeni niciodata nu va putea sa te intregeasca...Te temi de singuratate? Cu totii avem aceeasi problema...

Se stie ca suntem un popor foarte stresat, ca alergam de dimineata pana seara si punem capul pe perna mereu nemultumiti ca ziua nu are decat 24 de ora ca parca, parca am mai fi putut face ceva...Maratonul pe care il parcurgem noi, oamenii normali(fara conturi in insule, fara Bentley-uri, fara vile in Pipera)nu este un circuit isteric pentru a avea puterea banului, ci pentru a reusi sa supravietuim...Si se intampla des ca in goana asta nebuna pentru a beneficia de un trai decent(atat spiritual, fizic si psihic), uitam sa iubim...Uitam sa ne lasam iubiti...Uitam ce inseamna cu adevarat sentimentul cel mai frumos...

O sa spuneti ca am cazut in butoiul cu melancolie, ca am primit iar o pereche de papuci "usturatori ca pret" sau ca am luat-o complet razna...Ei bine, nici una dintre variante nu este reala(sau este in subconstient iar eu nu vreau sa admit)...Cel putin in cazul de fata...Viata te pune uneori la incercare, iar in momentul in care esti pe cale de a pierde pe cineva drag, tot sistemul iti e dat peste cap, tot ce ai cladit de la ultima dezamagire si pana in prezent in universul propriu se naruie, stai undeva pe marginea abisului si crezi cu toata fiinta ta ca la prima "rafala de vant" vei cadea...

Adevarul e ca suntem dependenti de iubire...Acesta e idealul suprem la care aspiram cu totii...impartasirea sentimentelor...Doar ca nu mai avem timp sau consideram ca e mai bine sa ne afundam in munca sau ne e frica, sau pur si simplu nu vrem sa recunoastem, sa cautam, sa riscam, sa impartasim, sa iubim, sa ne despartim, sa suferim...Pentru ca pana la urma asta inseamna iubirea- suferintza...

Stim cu totii ca exista mai multe feluri de iubire: fata de parinti(mereu va exista legatura unica intre copil si parinte, iar aici e cam cu 2 taisuri treaba asta- ba ne dorim sa fim ca ei si ii ridicam pe un piedestal si riscam sa fim dezamagiti la un moment dat...ori dorim sa ducem o viata opusa lor si ne indepartam fara a realiza ca de fapt nu ai cum sa skimbi ceea ce esti...lov'ya mom&...dad),iubirea fata de frati(eu, personal, nu stiu si nici nu vreau sa ma gandesc ce s-ar intampla daca fratello n-ar fi existat sau nu ar mai exista...e ca si cum ai pierde jumatate din tine...take care, drace... ), iubirea fata de bunici si rude(e adevarat ca "ne facem mari" si uitam sa mai trecem pe la cei care ne-au crescut cu atat drag, care alaturi de parinti se sacrifica pentru noi, care ne inconjoara cu atata iubire neconditionata...miss ya si tineti-va tare si fiti siguri ca nu v-am uitat),iubirea pentru amici si prieteni(in traducere libera a tine la cineva, a-ti pasa de o persoana din anturajul tau alaturi de care ai petrecut atatea momente si experiente...sunteti atatia, am sa spicuiesc acteva nume in speranta ca cei omisi nu se vor supara- lil' sis, matei, irina, ticu, raluca, vilt, jo, ovidiu, serban, alinutza, simona, petru, oana, emy, dan :D, cristi, alex, uxxa etc...10x ca ma suportati de atatia ani :D), iubirea pentru viata(cand te trezesti cu zambetul pe fata pt ca stii ca ai o noua zi inainte in care se vor intampla o gramada de lucruri noi), iubirile platonice din copilarie (cand inca mai credeai in Ilene Cosanzene si Feti-Frumosi), prima iubire din liceu(cand simti si crezi ca ai lumea la picioare)...iubirile pe fuga, iubirile aparente, relatiile se nasc tot din iubire, iubirile de-o noapte, iubirea de-o vara, crush-urile si fling-urile si iubirile care dureaza o viatala care aspiram cu toti, dar numai cativa se pot declara fericiti-e ca la loto, numai unii au norocul de a intalnit marea dragoste...

Important e sa fii curajos, sa te inconjori de iubirea celor care-ti sunt aproape, sa speri, sa inchizi ochii si sa visezi din cand in cand, sa daruiersti pentru a primi si sa nu te temi de nici una din ele pentru ca acolo unde "dragoste nu e...nimic nu e...

Acest post ii este dedicat bunicii mele...Te rog, lupta...am multa nevoie de tine...Te iubesc si promit ca atunci cand te vei intoarce acasa(pentru ca sunt sigura ca vei trece peste asta, esti mai puternica decat noi toti), ca iti voi mazgali iar peretii ca atunci cand eram mica si iti voi taia inca cateva rochii si costume din sifonier cu foarfeca...si ca vom face floricele si vom sta la povesti despre politica ca pe vremuri...:P!

Cu drag,
Oana, "randunica ta"


1 comment:

Alexandra Simion said...

Fuck...sunt in redactie si ma busit plansu.. Lov'ya so sis..Be strong.. It will be k :*:*:*