"Noi femeile avem o vorba: „Barbatii sunt niste porci.”
Nici macar nu este vorba de vreo generalizare abstracta aici. NU, este pur si simplu o axioma a „sexului frumos”.
Poti sa fii tu educat la scoala britanica de gentlemani... E suficient sa calci o singura data pe bec si ti-am lipit eticheta in frunte.
Voi saracii nu aveti nici o vina. Asta este, dramele emotionale ale unei femei sunt precum Armagedonul: „infricosatoarea judecata de apoi”. Si cum tre sa existe si un Anticrist in ecuatie, nici un barbat nu beneficiaza in fata noastra de circumstante atenuante.
Asa ca in timp ce voi dati vina pe PMS sau alte sindromuri asemanatoare, care ar putea sa arunce macar o raza de lumina asupra comportamentelor noastre irationale, noi stim foarte bine pe cine sa inculpam: barbatii.
Eu zic ca in loc sa scrieti carti de genul „De ce iubim femeile?”, sau tratate de psihologie despre mistica feminina, pe care de altfel nici Freud nu a reusit sa o descifreze (ca doar a fost si el tot un biet barbat ca si voi), mai bine va explic eu cum sta treaba: ne iubiti de frica...
Stim si noi, stiti si voi, ca raportul femei/barbati inclina balanta in favoarea noastra. Asta din punct de vedere statistic la nivel global. Ca in Trinidad Tobago sau mai cine stie ce tarisoara anonima lucrurile or sta altfel, nu cred ca are rost sa aprofundam. Cert este ca daca am vrea, ne-am putea descotorosi oricand de voi.
Totusi aici ne lovim din pacate de un mic impediment. Folosesc singularul pentru ca nu cred ca mai aveti vreun alt atu semnificativ in fata noastra. Acestui avantaj al vostru noua ne place sa-i spunem „je ne sais que”. In traducere libera: „draq stie ce om vedea la voi”... O fi testosteronul de vina! Oricum, ideea este ca ceva ne impiedica sa devenim toate lesbiene.
Daca va ganditi ca avem nevoie de voi ca triburile de amazoane, pentru perpetuarea speciei, va inselati. Nici unei femei nu-i face placere sa stea cu burta la gura timp de 9 luni de zile, la capatul carora este constienta ca o asteapta dureri infernale, iar pe deasupra stiind si ca, pe zi ce trece, raspunsul la intrebarea „am fundul prea mare?” va fi in mod cert afirmativ.
Un alt mit ar fi acela ca va tinem pe langa noi datorita deosebitelor performante sexuale cu care v-a inzestrat „tata” natura. O fi fost impotent acest parinte primordial! Hai sa fim seriosi... FRATILOR, toate ne prefacem! Treaba cu simulatul orgasmelor e deja marca inregistrata si sincere sa fim nici macar nu stim de ce ne deranjam atata sa va consolidam voua statutul de alpha-male...
Om fi noi dificile, ciufute, geloase, emotive, paranoice, pretentioase, vesnic nemultumite, irascibile, cu toane, smiorcaite, banuitoare si multe muuuuuuulte altele, dar nu uitati ca statutul vostru in fata noastra este de TOLERATI.
Si va mai zic ceva. Purgatoriul este parfum in comparatie cu razbunarea unei femei..."
Nici macar nu este vorba de vreo generalizare abstracta aici. NU, este pur si simplu o axioma a „sexului frumos”.
Poti sa fii tu educat la scoala britanica de gentlemani... E suficient sa calci o singura data pe bec si ti-am lipit eticheta in frunte.
Voi saracii nu aveti nici o vina. Asta este, dramele emotionale ale unei femei sunt precum Armagedonul: „infricosatoarea judecata de apoi”. Si cum tre sa existe si un Anticrist in ecuatie, nici un barbat nu beneficiaza in fata noastra de circumstante atenuante.
Asa ca in timp ce voi dati vina pe PMS sau alte sindromuri asemanatoare, care ar putea sa arunce macar o raza de lumina asupra comportamentelor noastre irationale, noi stim foarte bine pe cine sa inculpam: barbatii.
Eu zic ca in loc sa scrieti carti de genul „De ce iubim femeile?”, sau tratate de psihologie despre mistica feminina, pe care de altfel nici Freud nu a reusit sa o descifreze (ca doar a fost si el tot un biet barbat ca si voi), mai bine va explic eu cum sta treaba: ne iubiti de frica...
Stim si noi, stiti si voi, ca raportul femei/barbati inclina balanta in favoarea noastra. Asta din punct de vedere statistic la nivel global. Ca in Trinidad Tobago sau mai cine stie ce tarisoara anonima lucrurile or sta altfel, nu cred ca are rost sa aprofundam. Cert este ca daca am vrea, ne-am putea descotorosi oricand de voi.
Totusi aici ne lovim din pacate de un mic impediment. Folosesc singularul pentru ca nu cred ca mai aveti vreun alt atu semnificativ in fata noastra. Acestui avantaj al vostru noua ne place sa-i spunem „je ne sais que”. In traducere libera: „draq stie ce om vedea la voi”... O fi testosteronul de vina! Oricum, ideea este ca ceva ne impiedica sa devenim toate lesbiene.
Daca va ganditi ca avem nevoie de voi ca triburile de amazoane, pentru perpetuarea speciei, va inselati. Nici unei femei nu-i face placere sa stea cu burta la gura timp de 9 luni de zile, la capatul carora este constienta ca o asteapta dureri infernale, iar pe deasupra stiind si ca, pe zi ce trece, raspunsul la intrebarea „am fundul prea mare?” va fi in mod cert afirmativ.
Un alt mit ar fi acela ca va tinem pe langa noi datorita deosebitelor performante sexuale cu care v-a inzestrat „tata” natura. O fi fost impotent acest parinte primordial! Hai sa fim seriosi... FRATILOR, toate ne prefacem! Treaba cu simulatul orgasmelor e deja marca inregistrata si sincere sa fim nici macar nu stim de ce ne deranjam atata sa va consolidam voua statutul de alpha-male...
Om fi noi dificile, ciufute, geloase, emotive, paranoice, pretentioase, vesnic nemultumite, irascibile, cu toane, smiorcaite, banuitoare si multe muuuuuuulte altele, dar nu uitati ca statutul vostru in fata noastra este de TOLERATI.
Si va mai zic ceva. Purgatoriul este parfum in comparatie cu razbunarea unei femei..."
that's what my girl, irina, "pisiku" says...si cata dreptate are...:P nu va ganditi, doamne fereste, ca cine stie ce am patit la capitolul viata privata...departe de a se intampla si as prefera ca lucrurile sa ramana asa muuuuuuuuult timp... MisterX a sunat(finally), sweet as a candy, a propus sa iesit deci toate la locul lor-si bune si frumoase...am vrut doar sa aduc in discutie si problemele acestui "soi uman" care ne face sau nu pe plac, sa nu se simta doar asa-zisele "doamne" lezate(cateva mi-au sarit in cap deja-nf probabil, ce sa le faci)...
in rest zilele se scurg din ce in ce mai greu, se simte nevoia unei evadari urgente din cotidian...ma sufoca vremea, ma sufoca bucurestiul, ma sufoca prostia unora indiferent de sex...mai am un examen de dat si clar ma teleportez undeva..."Engaged!"..."Space, the final frontier...":)))
No comments:
Post a Comment